Spune-mi unde mergi in luna de miere, ca sa stiu cine esti!
Sau, si mai bine, arata-mi pe Instagram! Cam asa ar putea fi descrisa toata valtoarea asta care presupune alegerea unei destinatii pentru prima calatorie din viata unui cuplu casatorit. Cu surle si trambite, ape turcoaz, palmieri, nisip alb, palarii luate de vant, sampanie curgand rauri, vile plutitoare si tot ce v-ar mai putea voua trece prin cap, care sa incapa in poveste. Altfel, parca nici nu e luna de miere! Trist, nu? Ca si cum asta ar garanta profunzimea sentimentelor si succesul unei casatorii!
Curand se vor implini 5 ani de cand am spus “Da” intr-un oficiu de stare civila, undeva in provincie. Cu ocazia asta, mi-am dat seama inca o data ca in tot acest timp nu am fost niciodata in ceea ce se numeste si se promoveaza asiduu ca fiind “luna de miere”. Desigur, in toti acesti ani am fost in zeci de calatorii alaturi de sotul meu si, cumva, imi place sa cred ca fiecare din ele a fost un fel de “luna de miere”, whatever that is supposed to mean... Pe acelasi principiu, vom continua sa calatorim si sa ne bucuram de fiecare vacanta si de fiecare ocazie in care putem fi impreuna, fara a ma simti nicium mai prejos fata de cuplurile care aleg sa-si pecetluiasca inceputul casniciei cu o vacanta de mii sau chiar de zeci de mii de euro, in cele mai exotice locatii ale planetei.
Fara a judeca deciziile nimanui, intrucat fiecare isi cunoaste sau ar trebui sa-si cunoasca propria ograda si propriul buget, o discutie avuta ieri cu o buna prietena care e pe punctul de a se casatori, m-a facut sa ma intreb de ce asa-zisa “luna de miere” a devenit pentru tinerii proaspat casatoriti un fel de validare in societate a mariajului? Fiindca de mai bine de 10 ani nu mai locuiesc in Romania, mi-am permis sa-i mai intreb si pe altii, gandidu-ma ca ceva imi scapa din aceasta ecuatie. Raspusul unei alte prietene m-a pus, insa, si mai tare pe ganduri:
“Ahh, pentru ca in Romania prima intrebare care ti se pune dupa ce te-ai casatorit e: unde plecati in luna de miere? Si daca raspunzi ca mergi in Grecia, in Croatia sau in Turcia, lumea deja stramba din nas, dispretuitor. Nu-ti mai zic de reactiile pe care le starnesti daca spui ca mergi prin tara.”
Inteleg, cumva, ca daca nu ti-ai rezervat o luna de miere in Maldive, in Bora Bora sau in Republica Dominicana, e ca si cum nici n-ar trebui sa mai pleci de acasa. Si mai grav, un moment care ar trebuie sa fie despre relaxare, bucurie si tihna, se transforma intr-o goana dupa fotografii exotice care sa alimenteze egourile proaspetilor miri si invidia prietenilor de pe Instagram. Inevitabil, asta ma duce cu gandul la o intrebare de care am dat in urma cu ceva vreme intr-un articol, al carui titlu, din pacate, nu il mai retin.
“Would you even marry if you could not post it on social media?”
Desi ar putea parea amuzanta, intrebarea in sine expune o mare doza de adevar. De adevar trist, desigur. Acela ca deciziile si sentimentele noastre sau momentele noastre de intimitate trebuie expuse publicului si presiunii acestuia, trebuie mediatizate si, eventual, validate. Altminteri, n-am facut nicio treaba!
Lasand la o parte eforturile financiare pe care multi tineri casatoriti aleg sa le faca pentru a se alinia “standardelor” impuse de tur-operatori, hotelieri sau pur si simplu de catre prieteni si cunostinte, conceptul de “luna de miere” s-a indepartat complet de intelesul sau de baza.
Dictionarul Oxford, de exemplu, nu ne ofera etimologia cuvantului “honeymoon”, in schimb, ne spune ca inceputurile utilizarii acestuia s-ar plasa pe undeva prin secolul al 16-lea si ne defineste “luna de miere” ca fiind o calatorie facuta de proaspetii insuratei.
Merryam Webster, pe de alta parte, defineste conceptul ca fiind “o perioada de armonie” care urmeaza dupa casatorie. Dictionarul valideaza si intelesul de calatorie efectuata imediat dupa incheierea unei aliante.
Ca om de turism, pot intelege, desigur, de ce anumite destinatii aleg sa se promoveze ca fiind perfecte pentru “honeymoon”. Mergand pe aceeasi linie, pot intelege si de ce tur-operatorii si agentiile de voiaj creeaza pachete si oferte care mai de care mai irezistibile, mai izolate, mai luxuriante, cu discounturi de luna de miere, in baza prezentarii certificatului de casatorie. Birourile de marketing turistic (DMOs) si vanzatorii de astfel de servicii stiu foarte bine ca piata calatoriilor de “luna de miere” e una in continua crestere, generand doar anul trecut, la nivel global, peste 28 de miliarde de USD. Desi exista putine publicatii academice care sa acopere acest sector, in SUA, o calatorie de luna de miere, de aproximativ 7-8 zile costa, in medie 4500 USD, asta insemnand de trei ori mai mult decat o calatorie obisnuita de cuplu. De asemenea, un studiu recent efectuat in America arata ca doar 62% dintre “honeymooners” isi platesc singuri vacanta de luna de miere, restul beneficiind fie de ajutorul parintilor, rudelor si prietenilor, sau apeland la credite, imprumuturi si platforme de “crowdfounding”. Asta pentru ca avalansa de oferte si presiunea sociala invalideaza o calatorie oarecare de cuplu ca fiind potrivita pentru “luna de miere”.
Trendul se pare ca a prins de minune si pe piata romaneasca. Pentru proaspetii casatoriti romani, o luna de miere in Grecia e de o banalitate infioratoare, tot asa cum pentru un cuplu american o luna de miere la Acapulco nu mai prezinta niciun haz. Paradoxal, inversandu-le, ambele destinatii devin brusc atractive. Inteleg de aici ca proximitatea geografica dicteaza fara doar si poate in alegerea unei destinatii de luna de miere, distantele mari fata de tara de origine adaugand un plus de originalitate si creand iluzia unei alegeri inspirate. In esenta, (chiar daca ar putea exista diferente de standarde turistice, clasificare hoteliera etc) niciuna dintre cele doua alegeri nu are la baza o componenta rationala, in care sa prevaleze calitatea serviciilor, costurile aferente, distanta in timp, oboseala sau alti factori pe care ii implica o calatorie.
Revin asadar la problema initiala. Exista o lista de destinatii asa-zise “de luna de miere”? Da, exista! Fara doar si poate, o simpla cautare pe google va scoate la iveala clasificari peste clasificari, fotografii cu imagini paradisiace si nume de insule pe care cei mai multi dintre noi nu suntem in stare sa le localizam pe harta. Cu toate acestea, acolo ne dorim sa mergem in luna de miere! Iar daca ar fi sa mergem peste doi ani de la casatorie, chiar daca ar fi cool, parca tot n-ar fi ceea ce trebuie. Ceea ce nu spune nimeni e ca listele acestea, care, culmea, variaza de la regiune la regiune in functie de “piata de honeymoon” pe care o vizeaza, sunt pur inventate si mizeaza tocmai pe presiunea sociala exercitata de anumite societati asupra tinerilor casatoriti, pe trenduri si pe latura emotionala a celor vizati. Drept dovada, pentru ca trendurile se schimba, la inceputurile sale, calatoriile de luna de miere erau directionate catre Coasta de Azur, Italia sau Spania, destinatii devenite ulterior banale pentru insurateii europeni.
Merita o luna de miere intr-o destinatie, pe care de altfel nu ne-o permitem, un efort financiar? Din punctul meu de vedere, nu. Dar asta e o intrebare la care fiecare e liber sa raspunda. Tinand cont ca marea majoritate a casatoriilor se intampla vara, lunile de miere corespund adesea si cu perioadele cele mai scumpe din calendarul turistic. Uitandu-ma zilele trecute pe ofertele unui mare tur-operator, am constatat ca o calatorie la inceputul lunii august, intr-o asa-zisa destinatie de luna de miere costa de 3 ori mai mult decat aceeasi calatorie desfasurata in luna octombrie. Multi “honeymooners” o vor alege, desigur, pe cea dintai, inainte de a se gandi sa schimbe data sau chiar destinatia. Nu spun ca e neaparat ceva gresit in asta, s-ar putea doar ca eu sa nu fiu persoana indicata pentru a recomanda destinatii de luna de miere.
Valea Moselei, Germania.
Fara a desconsidera nicio destinatie, discutand cu prietena mea ieri, am intrebat-o daca s-a gandit sa mearga in luna de miere in Scotia, in Islanda, in Cornwall, in Tarile Baltice, in Irlanda, in Andaluzia sau in Madeira? Eu as merge, fara retineri, in oricare din ele. Va lansez si voua aceeasi intrebare si as fi extrem de curioasa sa aflu care sunt nevoile si factorii pe care ii luati in calcul atunci cand faceti sau ati facut o astfel de alegere.
Intre timp, eu raman la convingerea ca luna de miere e doar o strategie de marketing si ca dincolo de orice clisee atasate acestui produs, ceea ce ar trebui sa conteze cu adevarat e timpul petrecut alaturi de persoana iubita, in luna de miere, dupa luna de miere sau oricand de-a lungul vietii.
